Articole

Home/Articole/Florin Piersic l-a revăzut pe amicul său Herman Victorov după jumătate de secol

Florin Piersic l-a revăzut pe amicul său Herman Victorov după jumătate de secol

Motto: “Pentru mine, viaţa fără muncă nu-şi are raţiunea.” – George Enescu
 
“Superiubitul nostru Florin Piersic (Florinel) a făcut un turneu excepţional în Canada în luna aprilie 2013. A parcurs, ca de obicei, cu un succes deosebit… actoricesc… moral, un traseu care a inclus săli pline până la refuz din Montreal şi Toronto. Cu această ocazie, Florinel, numele de alint de la mama sa, a ajuns şi în oraşul Windsor, invitat de colegul lui de Conservator – secţia de actorie – Herman Victorov. Desigur, şi aici a reuşit să ridice sala în picioare, fiind aclamat în repetate rânduri, dar cel mai important succes a fost întâlnirea dintre Florin Piersic şi Herman Victorov după 58 de ani de la despărţirea din anul I de Conservator de la Bucureşti.”

Povestiri până noaptea târziu

Am avut marea plăcere să-l întâlnesc şi eu pe Herman Victorov, alături de Florin Piersic, într-un restaurant românesc pe malul lacului Floreasca, după spectacolul «Străini în noapte». M-am trezit în faţa mea cu un bărbat frumos, elegant, un superintelectual înalt de aproape doi metri, cu un păr cârlionţat, leonin, un aer de povestitor moldovean şi o privire cercetătoare pentru sufletul meu.

În mod paradoxal, mi-am propus să stau cât mai târziu şi să îi ascult pe cei doi monştri sacri la discuţii, amintiri, «controverse» (termen folosit de Herman Victorov), perspective, sănătate, călătorii reuşite, dragoste şi teatru.

Cu multă dificultate, pe la ora 2.00 am reuşit să ne despărţim (spre bucuria ospătarilor, chiauni de somn, şi a câinilor maidanezi care au savurat resturile bucătăriei moldoveneşti).”

O viaţă ca un roman

“De la prima întâlnire cu Herman Victorov am avut o deosebită fuziune intelectuală, parcă am fi copilărit împreună, şi am intuit exact romanul vieţii sale, care ar trebui publicat şi de o editură din România, şi poate că ar trebui şi ecranizat, iar ca actor principal avându-l, evident, pe bine-cunoscutul Florin Piersic. Colecţia paginilor de jurnal scrise de Herman Victorov este impresionantă, cu urcuşuri şi coborâşuri, exact ca şi Coloana Infinitului, cu iluzii şi deziluzii, dar cu mari elemente de suflet şi de activitate intelectuală. Este foarte greu de descris în câteva cuvinte acest periplu «din viaţa unui om oarecare», scris de Herman Victorov şi publicat în 2012 la Toronto de Editura Maple Red – Publishing House.”

De la Târgu Ocna în Canada

 
“Pe scurt, Herman Victorov, născut în Târgu Ocna, România, după absolvirea cursurilor de pregătire din ţara noastră, un an de Conservator şi o carieră impresionantă de inginer mecanic la centrale hidroelectrice (inclusiv Porţile de Fier), se decide să emigreze în Israel, dar, considerând că aceasta este o etapă intermediară, îi spune soţiei: «Nu despacheta pentru că plecăm… !» După şase luni de stat în Israel trece rapid în Grecia, unde cere azil politic (!) pentru a emigra în Canada. Aici ajunge în 1976, dorind să lucreze în această ţară ca inginer mecanic şi unde s-a realizat în plenitudinea puterilor sale intelectuale.”

 

Din emigrant, patron

“Herman Victorov reuşeşte să urce repede treptele carierei de inginer mecanic în ţara de adopţie şi îşi deschide propria companie – R. P. Scherer. Din acel moment, proiectează şi construieşte un model nou de… maşini de capsule pentru industria farmaceutică. Îşi extinde compania şi începe periplul în jurul lumii, trecând prin ţări exotice – Jamaica, Australia –, prin ţări cu mari probleme financiare, cu războaie, cu o mare sărăcie – Bangladesh, Vietnam, dar şi prin ţări comuniste în care-şi implementează activitatea şi pe care doreşte să le viziteze – Germania de Est, Bulgaria şi, bineînţeles, România. În aceste ţări comuniste, trei lucruri îl impresionează negativ: miliţia, Securitatea şi partidul.”

Printre primii investitori străini de la noi

“În decembrie 1989, Herman Victorov devine unul dintre primii investitori străini din România. Aşa a ridicat el prestigiul ţării noastre, înscriindu-i numele pe harta producătorilor de echipamente pentru industria de capsule. Periplul lui în întreaga lume nu s-a terminat. El continuă să meargă în diferite ţări din curiozitate, interes ştiinţific şi pentru business. Oriunde s-a dus, Herman Victorov a scris un mic jurnal extrem de accesibil, cu foarte multe elemente umoristice.”

Evreu cu suflet de român

“Până acum nu şi-a cerut redobândirea cetăţeniei române, dar a rămas tot timpul ataşat şi un adevărat patriot faţă de ţara natală. În acest sens este celebra discuţie cu Nicolae Ţăranu, la Montreal, fost legionar, care îi spune: «Nea Ioane, eu sunt evreu, dar, înainte de toate, sunt român!!!».”
Iubeşte limba ţării sale

“Herman Victorov, această personalitate de excepţie, cu profesie complicată, a reuşit să descifreze sufletele oamenilor de pe toate continentele şi să ne prezinte în jurnalul său de viaţă periplul unui ambasator român de mare valoare. Acest ambasador, coborât parcă din poveştile lui Ion Creangă, mănâncă sarmale şi mititei, bea Grasă de Cotnari, gândeşte şi iubeşte limba ţării sale – România. Textual, mi-a declarat că şi-ar dori ca întreaga viaţă, de care se bucură din plin, să şi-o petreacă numai în România.” – Prof. dr. msc. hc. A. V. Ciurea, Spitalul Sanador Bucureşti, şef secţie Neurochirurgie, director ştiinţific Sanador, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale

“Am fost şi bun, şi rău.

Adeseori, cu modestia straşnic m-am certat,

Dar nu am părăsit al muncii front,

Şi-n oastea muncii m-am ştiut soldat.” – Herman Victorov

“Iubesc România, dar iubesc şi Canada, ţara libertăţii mele, ţara care mi-a dat oportunitatea să realizez, fără restricţii, ceea ce mi-am dorit să fac bun în viaţă.” – Herman Victorov

1 an de Conservator, la Bucureşti, a făcut Herman Victorov şi apoi a constatat că este atras de ştiintele exacte, adică de ingineria mecanică şi mai puţin de teatru, pentru care avea totuşi înclinaţie.

 
Prof. Dr. A. V. Ciurea
30-05-2013 

Leave a Reply