Category : Articole

Home/Archive by Category "Articole"

COMUNICAT DE PRESĂ

 

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA A PREMIAT EXCELENŢA ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

 

 

În data de 5 aprilie 2019, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a avut loc Gala Premiilor Academiei Oamenilor de Știință din România. Gala de premiere sub egida AOSR este un eveniment devenit tradiţie în spaţiul academic românesc, dedicat excelenței în cercetare, care premiază cele mai importante contribuții la progresul științei și al cunoașterii. Desfăşurată într-o instituţie-etalon a culturii, ştiinţei şi civilizaţiei româneşti, în cadrul somptuos, cu o puternică semnificaţie simbolică, al Aulei Bibliotecii, Gala a celebrat cercetarea premiind cele mai valoroase lucrări științifice din domenii fundamentale. Premiile acordate sunt onorifice, fără a implica o componentă financiară, constituind recunoaşterea academică a meritelor şi valorii, un mod simbolic de consacrare a excelenţei. La manifestare, a participat un public select, format din membri ai corpului academic, cercetători, oameni de știință și de cultură, personalități ale vieții publice din țară și din străinătate. Amfitrionul ceremoniei a fost prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

 

În cadrul ediţiei din acest an a Galei, au fost decernate premiile AOSR pe anul 2017. Iată  care sunt acestea, ordonate pe secţiunile care intră în structura Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România: SECŢIUNEA ŞTIINŢE MATEMATICE, Premiul DIMITRIE POMPEIU, Sebastian ANIȚA, Vincenzo CAPASSO, Herb KUNZE, Davide La TORRE pentru lucrarea: Dynamics and Control of an Integro-Differential System of Geographical Economics, Annals – Series on Mathematics and Its Applications, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România; DIMITRIE POMPEIU Special Award, Gioia FAILLA pentru lucrarea: Combinatorics of Hankel Relations, Annals – Series on Mathematics and Its Applications, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România; SECŢIUNEA ŞTIINŢE TEHNICE, Premiul HERMANN OBERTH, Mihai VIȘINESCU, Sorin AVRAM, Emanuel BĂDESCU, Cristian ROMÂN pentru cartea: 100 Romanian Inovators, Editura Institutului Cultural Român, 2017;  Premiul MARTIN BERCOVICI, Dumitru POPESCU, Amira GHARBI, Dan ȘTEFĂNOIU, Pierre BORNE pentru cartea: Process Control Design for Industrial Applications, Editura Iste și Editura Wiley, 2017; Premiul GOGU CONSTANTINESCU, Costică ATANASIU, Gabriel JIGA pentru cartea: Comportement mecanique des Materiaux, Editura AGIR, București, 2017; SECŢIUNEA ŞTIINŢE AGRICOLE, SILVICULTURĂ ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ, Premiul EUGEN RĂDULESCU, Aurelian PENESCU, Nicolae IONESCU, Mihaela Ioana GEORGESCU, Elena SĂVULESCU, Mihaela NICHITA, Sorin Gabriel IONESCU, pentru cartea: Compendiu de botanica buruienilor, Editura Ceres, 2017; Premiul AMILCAR VASILIU, Radu BREJEA pentru cartea: Tehnologii de protecţia solului şi reconstrucţie a landşaftului în nord-vestul României, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2017; SECŢIUNEA ŞTIINŢE MEDICALE, Premiul CONSTANTIN C. ILIESCU, Adrian COVIC,  Mehmet KANBAY,  Edgar V. LERMA pentru cartea: Resistant Hypertension in Chronic Kidney Disease, Editura Springer, 2017; Premiul ARTHUR KREINDLER, Vlad Alexandru CIUREA, Mihai POPESCU, Dan Cristian VOINESCU, George POPESCU pentru cartea: Discopatia vertebrală cervicală, Editura Universității din Pitești, 2017; Premiul ALEXANDRU D. RĂDULESCU, Gheorghe TOMOAIA pentru cartea: Traumatologie osteoarticulară, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2017; Premiul EUGEN PROCA, Ioanel SINESCU, Viorel TODE pentru cartea: File din istoria urologiei românești, Editura Universitară Carol Davila, București, 2017; SECŢIUNEA ŞTIINŢE ECONOMICE, JURIDICE, SOCIOLOGIE, Premiul NICHOLAS GEORGESCU ROEGEN, Constantin ANGHELACHE pentru cartea: România 2017 – Starea economică la un deceniu de la aderare, Editura Economică, București, 2017; Premiul ANGHEL RUGINĂ, Cecilia ALEXANDRI pentru cartea: Agricultura și spațiul rural evaluari la 10 ani de aderare, Editura Academiei Române, București, 2017; SECŢIUNEA FILOSOFIE, TEOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE, Premiul CONSTANTIN NOICA, Ioan N. ROȘCA pentru cartea: Repere ale filosofiei românești de la Dimitrie Cantemir la Constantin Noica, Editura Fundației România de Mâine, București, 2017; Premiul ANTON BACALBAȘA, Ioan LAZĂR pentru cartea: Formalismul. Știința poetică a artei filmului, Editura Felix Film, 2017; SECŢIUNEA ȘTIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGICE, Premiul GHEORGHE BUZATU, Cristina PREUTU pentru cartea: Propaganda politică în România socialistă, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, 2017; Premiul GRIGORE GAFENCU, Constantin UDRIȘTE pentru cartea: Numele Udrişte şi oraşul Turceni de-a lungul istoriei, Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2017; Premiul ANDREI OŢETEA, Adrian MAJURU, Octavian BUDA pentru cartea: Minovici – 100 de ani de pionierat (1850-1950), Editura Muzeului Municipiului București, 2017; Premiul DIMITRIE CANTEMIR, Mircea Gheorghe ABRUDAN pentru cartea: Descrierea Olteniei la 1723, Editura Istros, Brăila/Cluj-Napoca, 2017; SECŢIUNEA ȘTIINȚE MILITARE, Premiul MAREȘAL CONSTANTIN PREZAN, Ion GIURCĂ pentru cartea: Armata română de la București la Mărășești 1916 – 1917, Editura Militară, București, 2017; Premiul GENERAL VALENTIN ARSENIE, Marinel-Adi MUSTAȚĂ, Cristina BOGZEANU pentru cartea: Programul euristicilor și biasurilor, Editura Universității Naționale de Apărare Carol I, București, 2017.

 

În cadrul ediţiei 2019 a Galei, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. ing. Adrian BADEA, a declarat: „Gala premiilor reprezintă, în mod simbolic, corolarul activităţii instituţiei noastre, care, prin statut şi misiune, este dedicată ştiinţei şi creaţiei ştiinţifice. Încă de la înfiinţarea ei, în 1935, de către personalităţi academice strălucite, Academia de Ştiinţe din România, aşa cum s-a numit în prima perioadă a existenţei sale, a fost un for de consacrare ştiinţifică, un mediu al elitelor intelectuale, de prestigiu naţional şi internaţional, care şi-au adus o importantă contribuţie la dezvoltarea ştiinţei româneşti. Prin premierea celor mai relevante rezultate ştiinţifice, cuprinse în lucrări de specialitate, celebrăm valoarea, creativitatea şi originalitatea, susţinem şi încurajăm 

creaţia ştiinţifică prin manifestările ei superlative. Lucrările premiate reprezintă contribuţii ştiinţifice la domeniile pe care le reprezintă şi sunt parte a procesului sinergic de evoluţie a ştiinţei şi cercetării în marea lor complexitate şi diversitate. În viziunea noastră, ştiinţa, cercetarea, educaţia sunt pilonii dezvoltării ţării în lumea de azi, care îşi concepe dezvoltarea pe cunoaştere. Concepte precum societatea bazată pe cunoaştere, Europa inovaţiei şi multe altele exprimă bine această perspectivă. România are un potenţial de inteligenţă şi creativitate excepţional, adevăr, de altfel, recunoscut la nivel internaţional. Prin activităţile noastre specifice şi evenimente precum Gala Premiilor AOSR, noi şi instituţia noastră încercăm să susţinem acest potenţial şi să-l stimulăm. În ştiinţă, văd marea şansă de dezvoltare şi afirmare, în continuare, a României pe plan internaţional.”

 

Biroul de Comunicare și Relații Publice al Academiei Oamenilor de Știință din România

 

Articolul este preluat de pe site-ul oficial al Academiei Oamenilor de Știință din România:

http://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2019/04/Comunicat-GALA-PREMIILOR-AOSR-2019.pdf

 

Robotul de la Iași. Premieră în neurochirurgia românească

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

 

 

 

Am scris, am participat la emisiuni de televiziune și am conferențiat frecvent pe tema stării sistemului nostru de sănătate.

Am criticat minusurile, am dezbătut politicile din acest domeniu, dar am avut mereu pe agendă performanța din medicina românească. Iar astăzi vreau să vă prezint, pe scurt, una din marile realizări ale neurochirurgiei noastre: implementarea sistemului robotic MajorX la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” de la Iași. Un robot unic, deocamdată, în România!

Peste tot în lume există plusuri și minusuri în medicină. Peste tot, chiar în cele mai dezvoltate societăți, există infecții nosocomiale în spitale, există probleme de buget sau dotare. Ceea ce caracterizează sistemele medicale moderne este continua căutare a îmbunătățirii funcționării acestora. Țările bogate investesc în cercetare, iar cercetarea este extrem de bine conectată la medicina aplicată. Se lucrează în sisteme integrate, în care sunt aduși în același proiect medici de mai multe specialități alături de experți, cercetători și specialiști din alte domenii, cum sunt inginerii care scriu software, de exemplu. Un rol aparte revine medicinei terapeutice robotice.

Se deschid noi orizonturi, iar unul dintre avantajele acestei tehnici terapeutice îl reprezintă precizia extrem de mare în intervențiile chirurgicale în care sunt folosiți roboți. Precizia robotică o depășește pe cea umană, iar în funcționarea sa noțiunea de oboseală nu există.

Desigur, fără mintea și mâna omului nici un robot nu poate funcționa! În spatele robotului se află specialiști de înaltă clasă care reglează continuu aparatul în timpul intervențiilor chirurgicale. Operația și rezultatele par desprinse dintr-un film din categoria science-fiction. Cunoaștem cu toții marile progrese realizate în chirurgie prin robotul Da Vinci când un pacient a fost operat de un medic aflat pe alt continent.

Un pas mare spre excelența în medicina românească. Secția de neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” de la Iași a fost dotată cu un astfel de robot modern, nou și extrem de performant. MajorX este, mai exact, un sistem robotic de înaltă performanță cu aplicabilitate în neurochirurgie. Ca să vă descriu simplu și pe scurt ce face acest „partener” al neurochirurgului, vă spun că este adaptat pentru neurochirurgia spinală, în principal pentru efectuarea implementărilor de șuruburi de fixare în leziunile traumatice sau degenerative ale coloanei vertebrale. Precizia fixării cu șuruburi transpediculare este submilimetrică.

Dacă este să comparăm intervenția clasică cu intervenția asistată de robot, în cazul intervențiilor la nivel toracal, de exemplu, vorbim despre o diferență între 75% și 99% în ceea ce privește precizia plasării implanturilor.

Adaug că robotul are aplicabilitate și în chirurgia craniană, iar această tehnologie implementată și funcțională la Iași este unică în țară și printre puținele din sud-estul Europei.

Deci se poate! Aceasta este concluzia: se poate! Totul este să vrei, să fii la curent cu evoluția medicinei, a neurochirurgiei în acest caz și să te faci înțeles de către cei care au răspunderea administrativă a lucrurilor. Astfel, pe lângă neurochirurgii ieșeni, merită felicitări managerul spitalului, dr. Lucian Eva, și, desigur, echipa Consiliului Județean Iași, al cărui președinte este dl Maricel Popa. Toți s-au implicat și au susținut dotarea clinicii de neurochirurgie cu acest echipament robotic.

Închei citând din memorie o propoziție atribuită lui Confucius: „Decât să protestezi continuu împotriva întunericului, mai bine aprinde o luminiță!”.

Articolul este preluat de pe site-ul Romania Libera:

https://romanialibera.ro/opinii/robotul-de-la-iasi-premiera-in-neurochirurgia-romaneasca-777716

Sfat de sănătate. Diferența dintre migrene și dureri de cap! Dar mai ales, cum scăpăm de ele

 

Prof. dr Vlad Ciurea ne explică care este diferența dintre durerea de cap obișnuită și o migrenă. 

„Toți am avut dureri de cap, toți o să avem. E un simptom foarte simplu.. ne doare capul. Dar capul reflectă organismul. Dacă ne crește tensiunea, ne doare capul, dacă avem o afecțiune renală ne doare capul. Dacă auzim o veste proastă ne doare capul. Dacă facem acele urcări și coborâri la diferite presiuni ne doare capul. Toate acestea ce reflectă? Că în interiorul capului se produc anumite modificări de presiune și atunci creierul funcționează. Dacă a crescut presiunea în creierul uman, atunci ne doare capul”.

„De aici până la gândirea că în spatele unei dureri de cap se află ceva mult mai grav înseamnă că această durere trebuie să fie permanentă, în general în aceeași parte”. 

„Migrena e un atac de durere de cap, de cefalee, apare foarte puternică și apare cu o aură prevestitoare”. 

 

 

Sistemul de sănătate. Drumul spre echilibru

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

 

 

Îmi place să dau vești bune! Am scris de nenumărate ori despre problemele din sistemul de sănătate românesc.

Am scris despre dotarea insuficientă a spitalelor și clinicilor, despre exodul medicilor sau despre condițiile în care lucra personalul medical. Inclusiv despre salariile nesatisfăcătoare dintr-un sistem vital al statului – sistemul de sănătate.

Dar, așa cum am scris ani la rând despre neîmpliniri, acum mă bucur să scriu despre realizări. Știu că drumul e lung, mai sunt multe lucruri de făcut în acest sistem, dar ar fi nedrept să nu constat că dezechilibrele – cel puțin o parte dintre acestea – s-au atenuat.

Numărul medicilor care vor să plece în străinătate a scăzut semnificativ.

 Conform statisticilor întocmite de Colegiul Medicilor din România, numărul de solicitări depuse de personalul sanitar care vrea să profeseze în altă țară a scăzut semnificativ. Ministerul Sănătății a înaintat un procent de reducere cu 40% în 2017 față de anul 2016. Procentul crește pe măsură ce mărim intervalul de timp. Astfel, în 2010 au existat peste 2.800 de solicitări, față de 2017, când au fost depuse 1.200 de cereri. Peste 43.000 de medici au plecat din țară în perioada 2007-2016. Enorm!

Președintele Colegiului Medicilor, domnul doctor Gheorghe Borcean, atrăgea atenția, anul trecut, pe bună dreptate, că nu doar salariile mici sunt motiv de plecare, dar și parcursul de carieră și condițiile de muncă ale tânărului medic.

O parte dintre slăbiciunile sistemului de sănătate au fost eliminate prin creșterea salariului medicilor și al personalului medical. Dar și dotările au pornit pe un drum bun.

Investițiile în spitale au crescut.

Ministerul Sănătății a derulat mai multe programe prin Banca Mondială pentru dotarea cu aparatură medicală, CT și RMN, a spitalelor județene. După acestea, pe lista beneficiarilor de tehnică medicală avansată urmează alte spitale, din orașe mai mici.

Mă bucur să pot să arăt și aici câteva cifre dintr-un motiv foarte simplu: cifrele nu mint și indică parametrii corecți ai oricărei situații pe care îți propui să o analizezi. Astfel, în anul 2018, au fost contractate 16 CT-uri pentru mai multe spitale județene de urgență din țară. Au fost, de asemenea, cumpărate, tot pentru spitale din țară, 24 de aparate de rezonanță magnetică – RMN. Au mai fost investiții importante în ecografe Doppler, ventilatoare pentru nou-născuți, iar 7 centre medicale regionale au fost dotate cu unități mobile pentru depistarea cancerului de col uterin. Programele continuă și anul acesta.

Cu o floare nu se face primăvară, vor spune cârcotașii.

Este adevărat, sistemul nostru de sănătate are nevoie de mult mai multe resurse, atât umane, cât și materiale. Cele patru spitale mari, regionale, sunt, deocamdată, în stadiul de intenție. Numărul medicilor de familie este în continuare prea mic. Mai sunt încă spitale – și nu puține – care au nevoie de reabilitări importante. Lista cu probleme nerezolvate este lungă, iar așteptările oamenilor sunt firești.

Dar, așa cum spuneam, îmi place să aduc vești bune. După ani de bâlbâieli incredibile ale unor conducători ai sănătății, după surprinzătoarea și păguboasa politică de închidere a spitalelor (mai țineți minte, nu-i așa?), după un exod al medicilor care ne-a adus pe unul dintre ultimele locuri din Europa ca raport al numărului de medici la cel al pacienților, drumul spre echilibru pare că a început.  Dar este un drum greu.

Trebuia să avem un sistem de sănătate performant până acum? După trei decenii de capitalism și mai bine de zece ani în Uniunea Europeană, așa ar fi trebuit. Dar, în timp ce la noi, ministru după ministru, se născocea câte o nouă „reformă” sterilă și demagogică (unde sunt cele 27 de spitale promise de către un ministru „entuziast”?), sistemele din celelalte țări făceau pași repezi înainte.

Deficitul cu care am plecat de la Revoluția din 1989, iar apoi deficitul ultimilor ani au făcut extrem de grea recalibrarea sistemului de sănătate românesc. De aceea, orice măsură bună poate fi minimizată de ansamblul deficitar. În egală măsură, nu poți să le faci pe toate deodată; reinventarea sistemului, stabilirea direcțiilor de dezvoltare și elaborarea politicilor de sănătate sunt procese de durată. Iar  fără acestea nici un plan de investiții nu stă în picioare.

Scăderea numărului de medici care vor să plece în alte țări, dar și întoarcerea acasă a unora dintre cei care au ales să plece (sunt multe astfel de reportaje în mass-media) arată că lucrurile se mișcă în direcția cea bună. Programele de investiții – de asemenea. Începutul drumului spre echilibru pare să fi fost făcut. Sper ca acest drum să continue. Recunosc, sunt un neurochirurg foarte optimist! 

Creierul, la granița dintre bine și rău

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

 

 

În fond, o chestiune de echilibru și onestitate care ne menține pe toți într-o relație corectă cu propria noastră viață.

            Speram ca închiderea unui an să mai închidă și din aplecarea spre negativ, iar noul an să fie, dacă nu mai optimist, măcar mai echilibrat. Sărbătorile au fost pline de urări de bine, de bucurii și fericire, nu-i așa?!…

            Dar nici nu a început bine anul și avalanșa de neliniști a repornit cu aceeași intensitate. Știrile despre bucurii, acte de caritate, colinde, sporturi montane, ospețe și turiști fericiți au fost imediat înlocuite cu știri despre dezastre. Nu contează de care dezastru, important este să fie o nenorocire, o crimă, un accident cu multe victime. Străzile Capitalei, pustii în vacanța de sărbători, au devenit iar neîncăpătoare, iar claxoanele se aud din nou în fiecare minut.

            Despre câmpul bătăliei politice nici nu mai vreau să vorbesc. Politicieni care au umplut mediul online cu fotografii de sfinți și urări de bine au revenit la încrâncenarea doborârii adversarului. Între Președinție și Guvern parcă are loc un meci de box fără sfârșit, în care susținătorii aplaudă frenetic orice lovitură bine plasată aplicată de unul celuilalt. De parcă nu ar trebui toți să ­lucreze pentru oamenii acestei țări.

De unde această aplecare spre cultul răului? 

            Chiar și pentru cei mai înzestrați neurochirurgi și în ciuda aparaturii medicale tot mai moderne, ori pentru psihologi și neurologi de calibru creierul rămâne un centru de comandă care are enigmele sale. Iar una dintre acestea este ușurința cu care alege calea comportamentală a răului. O să spuneți că vorbele mele sunt exagerate, dar puteți răspunde la o întrebare aparent banală? De ce un conducător auto român în Germania, Franța sau chiar în Ungaria respectă limita de viteză și nu face abuz de claxon, iar în România uită aceste lucruri?

            Am ales acest domeniu, al comportamentului în trafic, pentru că regulile acestuia sunt relativ ace­leași în orice parte a lumii. Semnele de circulație sunt aceleași (sau foarte asemănătoare), iar autoturismele se conduc la fel. Dar putem extinde întrebările și în alte domenii: comportamentul la cumpărături, în spital, la școală etc.

Educația și coerciția sunt complementare

            Răspunsul este extrem de la îndemână, deși nu îmi place: educația te formea­ză, iar frica de pedeapsa aplicată pentru încălcarea regulilor te menține… educat! Răspunsul la întrebarea pe care v-am ­adresat-o mai sus este extrem de simplu: în ­Germania, Franța sau Ungaria șoferii respectă limita de viteză pentru că pedeapsa ­pentru cei care o încalcă este foarte aspră. Amenda este mare și se poate ajunge la ­suspendarea dreptului de a conduce și chiar ­confiscarea automobilului.  Și, totuși, de ce în România acei șoferi „cuminți” în afara granițelor devin agresivi și încalcă regulile? Școala de șoferi i-a educat, iar în străinătate știu să respecte legea. O să spuneți că și noi avem legi. Așa este, avem legi, dar spaima de eventualele pedepse este mai mică. Sunt mai multe explicații, iar printre acestea una este legată de inconsistența în aplicarea legii, iar alta de „sistemul” de pile și relații care poate fi activat de mulți pentru a-și reduce sau pentru a evita pedeapsa. Nu mai contează că un bolid condus cu viteză îi poate ucide și pe șofer, dar și pe alți participanți la trafic.

            Repet, am ales domeniul traficului rutier pentru că este ilustrativ, dar ușurința în a alege calea negativă este vizibilă la tot pasul, de parcă creierele noastre ar fi dependente de neliniști. Educația, chiar așa, contestată, nu lipsește din viața românilor. De la cei șapte ani de acasă, de la biserică, până la liceu sau facultate, toți trecem prin acest sistem. Iar sistemul nu ne învață de rău. Autocontrolul din perspectivă etică (cel puțin) ar trebui să ne fie familiar. Regulile de comportament se învață devreme și sunt ­cunoscute, de ce nu ar fi și asumate?

            Se spune că răul este mai ușor de făcut decât binele. Centrul nostru de comandă, creierul, s-ar putea să aibă această calitate, să ne arate calea mai ușoară. Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă toți am alege astfel?   

            P.S. – Despre alcool și droguri, catalizatori ai răului, într-un articol viitor. Ca și despre cuvintele și expresiile cele mai folosite în mass-media, cuvinte ­generatoare de instabilitate emoțională: dezastru, accident, crimă, perioadă neagră, deznodământ crunt, știri bombă sau ­explozive.    

Sfat de sănătate. Obiceiurile zilnice care ne ajută să avem o zi bună

Somnul și odihna sunt extrem de importante. Neurochirurgul Vlad Ciurea a vorbit joi, la rubrica „Sfat de sănătate cu Andreea Cigolea”, despre obiceiurile zilnice care ne ajută să avem o zi bună.

Pentru o viață sănătoasă, este indicat să ne trezim dimineața devreme, să zâmbim des, să ne apropiem de oameni, să evităm certurile și să ne luăm timp necesar pentru toate activitățile unei zile.

Atenție! Avem nevoie de opt ore de somn pe noapte.

„Celulele nervoase se refac numai prin somn”, a precizat neurochirurgul Vlad Ciurea.

 

 

 

 

Andreea Cigolea vă dă sfaturi de sănătate.

De luni până vineri, la Antena 3, vor fi prezentate cele mai importante informaţii în rubrica de recomandări, noutăți și curiozități din sănătate.

 

 

Articolul complet il gasiti pe pagina oficiala Antena 3: 

https://www.antena3.ro/actualitate/sanatate/sfat-de-sanatate-obiceiurile-zilnice-care-ne-ajuta-sa-avem-o-zi-buna-502903.html

Pozitiv. Despre partea plină a paharului


Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

Vin sărbătorile, parcă se simte în aer parfumul bradului de Crăciun. Încă nu a nins peste tot, Capitala și-a mai pierdut culorile, dar, chiar dacă lumina nu este intensă, orașul s-a împodobit pentru sărbători.

Dar parcă acum, mai mult decât oricând, neliniștile de fiecare zi explodează pe ecranele televizoarelor sau pe site-urile de știri. Trăim o vrajbă politică fără precedent, o nemulțumire generală a unora față de alții, asistăm la valuri de ură revărsate unii împotriva altora, și invers, într-o încleștare parcă fără precedent. Și pentru că suntem sensibili, ne lăsăm invadați cu ușurință de… „partea goală a paharului”.

 

Ca să avem grijă de noi, trebuie să avem grijă și de creier

Cum ne putem apăra de asaltul răului cotidian? Ce am putea face pentru a pune scandalul politic care se susține din „banii noștri” la locul cuvenit, adică acolo unde nu ne tulbură în mod esențial viața. Și, în definitiv, cum putem avea grijă de noi măcar acum, în preajma acestor sărbători.
Mai întâi, trebuie să știți că mintea umană reacționează la fiecare gând. Iar fiecare gând negativ consumă din energia creierului, scurtându-i viața. Practic, numărul de celule nervoase – vitale pentru noi! – scade. Pentru creier, nu există nici o diferență între realitate și imaginație, mintea umană reacționează la fiecare gând.

Antrenamentul minții îmbunătățește funcționarea și sănătatea creierului. În fiziologie, există expresia „funcția creează organul” (Charles Darwin, 1809-1882). Asiaticii, a căror filozofie de viață este diferită de a noastră, au inventat, de sute de ani, o serie de exerciții de relaxare, printre acestea un loc de frunte ocupând exercițiile de golire – curățare – a creierului de gândurile negative.

Noi, în tradiția noastră ortodoxă, folosim postul și rugăciunea. Dar trebuie să fii puternic să poți, în aceste zile încărcate de neliniști, cu pauze publicitare intens colorate și zgomotoase care îndeamnă la consum, să te poți concentra, să te poți liniști, să te poți ruga.

Creierul nu se odihnește niciodată

Zi și noapte, această „uzină” a gândurilor și stărilor noastre muncește. Chiar și atunci când dormim, creierul lucrează. Serviciul, strada, metroul, autobuzul sau mașina personală, școala copiilor, bolile celor vârstnici din familie, supermarketurile, telefonul mobil, televizoul și Internetul – toate acestea devin elemente de stres dacă nu sunt bine controlate. Din când în când, este obligatoriu să spunem „stop!” și să dăm prilej creierului noastru – de fapt, vieții noastre – să vadă lumina, bucuria, faptele bune… și Crăciunul!

Partea plină a paharului există, trebuie doar să vrem să o vedem. Iar pentru a vedea pozitiv, creierul poate fi antrenat și ajutat. Am mai vorbit și am mai scris despre aceste lucruri. O fac în continuare pentru că refuz să mă predau în fața avalanșei de știri, informații și imagini negative. Și sper ca și dumneavoastră, dragi cititori ai cotidianului “România liberă”, să refuzați să vă predați!

Creierul poate fi ­„antrenat”

Creierul este un organ extrem de complex și de sensibil. Îl putem ajuta să funcționeze mai bine, iar el ne va induce nouă o stare de bine dacă îl antrenăm. O carte bună, o discuție interesantă, un film bun sau o melodie plăcută îl stimulează pozitiv. La fel – aerul curat, dieta potrivită (pe care o ignorăm adesea), somnul, sportul, dansul sau un pahar de vin roșu la cină – toate sunt utile pentru creierul nostru. Rugăciunea, știută pe de rost sau doar citită, gândurile bune despre ceilalți, răbdarea, iertarea, sentimentul de gratitudine sau bucuria de a face daruri – toate acestea sunt importante. Și sunt din „partea plină a paharului”.

Emoțiile negative obosesc creierul, iar pe noi ne întunecă. Pesimismul poate duce la depresie, iar dependența de neliniștea zilei slăbește sănătatea. Sute de studii realizate de laboratoare și universități mari ale lumii au stabilit că există legături directe de cauzalitate între stres și îmbolnăviri.

Închei aici acest text. Mulțumesc echipei de la “România liberă” pentru găzduire, vom continua împreună și anul viitor. De asemenea, vă mulțumesc dumneavoastră, stimați cititori. Vă doresc din toată inima sănătate și sărbători fericite. La Mulți Ani!

Articolul a fost preluat de pe site-ul:

https://romanialibera.ro/opinii/pozitiv-despre-partea-plina-a-paharului-765737

Sfat de sănătate. De ce are nevoie creierul pentru a fi sănătos! În ce constă dieta creierului.

Sfat de sănătate. De ce are nevoie creierul pentru a fi sănătos! În ce constă dieta creierului 16

Auzim des numai vorbe bune despre super-alimente sau mâncăruri care ne dau energie sau ne ajută să ne concentrăm. Prof. dr. Vlad Ciurea a dat la „Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea” mici ponturi cu ajutărul cărora să avem numai zile liniștite și o minte mai calmă.

Există o legătură strânsă între creier și alimentație?

„Toate grăsimile trebuie îndepărtate. Creierul este fericit dacă îi dăm apă multă, dacă îi dăm oxigen cât mai curat, dacă îi dăm glucoză, dar nu zahăr. Trebuie să îi dăm creierului ciocolată neagră. Cafeaua este foarte bună pentru creier, dar nu trebuie să abuzăm. Cafeaua este bună dimineață, iar apoi după-amiază, după ora 15.00, când avem al doilea plus de activitate. Toate produsele aruncă pe piață suplimente minune, dar nu s-a dovedit, este o reclamă. Există și în plantele din România mai multe elemente, dar încă nu s-a dovedit. Ceaiul verde este foarte bun pentru creier, dovedit, dar cu măsură”, spune prof. dr. Vlad Ciurea.

„Șaguniștii“ – printre fruntașii Marii Uniri

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea Actualizat: 29.11.2018 – 08:49
Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea

Fiecare zi care ne apropie de 1 decembrie 2018 mă obligă parcă să mă aplec și mai mult asupra istoriei noastre.

M-a pasionat dintotdeauna istoria, dar acum, fiind contemporan cu Centenarul Marii Unirii, emoțiile sunt și mai mari. Cu atât mai mult cu cât, ca absolvent al Colegiului Național „Andrei Șaguna” de la Brașov, am avut privilegiul de a studia la „umbra” unor adevărați patrioți, oameni de stat care au participat la marele eveniment. Am fost elev al celebrului liceu și am mers pe aceleași coridoare, am trecut prin aceleași clase prin care au pășit  multe dintre personalitățile ­Unirii.

 

Vasile Goldiș a fost ­profesor la Liceul „Andrei Șaguna”

 Unul dintre fruntașii actului de la Alba Iulia este Vasile Goldiș, care a predat la „Andrei Șaguna” istorie, română și maghiară timp de 12 ani. Un profesor dur, descris astfel de Sextil Pușcariu: „Lecțiile lui erau clare și adesea calde, dar îi lipsea cu totul contactul cu elevii săi. Când cobora de la catedră, se îndrepta cu pași grăbiți către ieșire, fără să se uite înapoi. Foarte inteligent și cult, el era superior celor mai mulți colegi: foarte bun român, el avea și un temperament de luptător militant”.

Vasile Goldiș este cel care scrie și Rezoluția de la Alba Iulia și o citește în fața Marii Adunări. Dar rolul lui Vasile Goldiș este determinant și în cursul evenimentelor ce au dus la Marea Unire. Alături de fruntașii Partidului Național Român, a redactat la Oradea, pe 12 octombrie 1918, un document ce urma să fie prezentat Parlamentului de la Budapesta. Cuvintele sale au rămas în istorie: „Pe temeiul dreptului firesc că fiecare națiune poate dispune, hotărî singură și liberă de soarta ei – un drept care este acum recunoscut și de către guvernul ungar prin propunerea de armistițiu a monarhiei -, națiunea română din Ardeal și Ungaria dorește să se folosească de acest drept ca, liberă de orice înrâurire străină, să hotărască singură plasarea (așezarea) ei printre națiunile libere (…)”.

 

Lucian Blaga, elev al ­liceului brașovean și ­participant la Marea ­Adunare

 Încerc să îmi imaginez acel moment… În mulțime se afla un alt elev al Colegiului „Andrei Șaguna”, Lucian Blaga. El a descris atmosfera de la Alba Iulia, mărturie pe care o recitesc deseori: „În dimineața zilei de 1 decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba Iulia pe jos și cu căruțele. Era o dimineață rece, de iarnă. Pe o parte a șoselei se duceau spre Alba Iulia, scârțâind prin făgașele zăpezii, căruțele românești. Buchete de chiote și bucurie, alcătuind un singur tir, iar pe cealaltă parte se retrăgea în aceeași direcție armata germană ce venea din România, tun după tun, ca niște pumni strânși ai tăcerii. La Alba Iulia nu mi-am putut face loc în sala Adunării. Aveam, în schimb, avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde se aduna poporul. Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălțau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau nației. Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribună”. 

Din galeria de personalități a colegiului face parte și Octavian Goga, supranumit „Poetul Unirii”.

Vasile Goldiș i-a fost profesor de limba română. De altfel, Goldiș l-a numit mai târziu pe Octavian Goga „poetul pătimirii noastre”. Iar Goga l-a numit pe Goldiș „părinte al patriei”. Tânărul elev frecventa cercul de literatură al liceului și îi impresiona pe dascăli și colegi cu versurile lui. De altfel, în cadrul acestor societăți culturale românești s-a născut și a crescut de-a lungul anilor de dinaintea Unirii acest ideal, această dorință de a afirma cât mai răspicat spiritul național. Octavian Goga nu doar a scris, dar a fost și pe frontul din Dobrogea ca simplu soldat, iar mai apoi a devenit membru al Consiliului Național Român Provizoriu creat la Paris în 20 septembrie 1918. Acest for a susținut în fața opiniei publice europene necesitatea Marii Uniri, iar Octavian Goga a fost cel care a ținut un strălucit discurs la constituirea lui.

Un alt „șagunist” este Sextil Pușcariu, participant activ la unirea Bucovinei cu țara.

După studiile liceale la Brașov, Sextil Pușcariu își continua studiile la universități din Germania, Franța și Austria. Este profesor și apoi decan al Facultății de Filosofie din Cernăuți, în paralel editând ziarul „Glasul Bucovinei”. În primul număr, 14 intelectuali semnează un text fără echivoc – după cum spune și titlul – „Ce vrem?”: „Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”. Era 22 octombrie 1918.

Lista „șaguniștilor” care au participat la facerea României Mari este lungă și poate nu toți sunt  cunoscuți de marele public. Dar merită amintiți: Alexandru Lapedatu, Andrei Bârseanu, autorul poeziei „Pe-al nostru steag e scris Unire” sau Virgil Onițiu. Cu toții au contribuit, de-a lungul anilor, la ceea ce Colegiul „Andrei Șaguna” devenise în prag de Unire: „o podoabă a românismului ardelean”.

Și cu toții – ei, noi, cei de azi și cei de mâine – am mers, mergem și vom merge pe aceleași coridoare, sub veghea mitropolitului Andrei Șaguna cel luminos, cel hirotonit cu harul cerurilor, cel care a pus, la 17 septembrie 1851, nu doar piatra de temelie a școlii, ci a atâtor idealuri devenite fapte. Cinste lor! 

Articol preluat de pe site-ul:
https://romanialibera.ro/opinii/sagunistii-printre-fruntasii-marii-uniri-763206

Trecut, prezent și viitor în Neuroștiințe în anul centenar 2018

Trecut, prezent și viitor în Neuroștiințe în anul centenar 2018

Cea de-a VI-a ediţie a Conferinţei de Neuroștiințe, care a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, a marcat și Zilele Medicale ale Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu”, Iași într-o manifestare cu tema ”Trecut, Prezent și Viitor în Neuroștiințe în Anul Centenar 2018”. În cadrul evenimentului științific cu participare internațională s-au prezentat multiple aspecte ale patologiei neurochirurgicale, neurologice și oftalmologice.

În cadrul secțiunii de neurochirurgie au fost discutate aspecte legate de “Chirurgie spinală” (dr. Cezar Popescu), “Tratament endovascular în malformațiile vasculare” (dr. Nicolae Dobrin), cât și “Abordul tumorilor bazei craniului” (prof. dr. Ion Poeată). Un material care a suscitat multiple discuții a fost lucrarea intitulată “Fascinating Neuroanatomical Hipocamp Structure in Vincent Van Gogh (1853-1890) Painting” (prof. dr. A. V. Ciurea și colaboratorii).

Discuțiile s-au concentrat pe aspecte organizatorii administrative si perspectivele de cercetare, cu implementarea unor elemente de tehnologie extrem de modernă, obligatorii în neurochirurgie: Microscoape Opertorii, Sistemul O-ARM 2 de Radiologie, iar pentru viitor, introducerea Roboticii în neurochirurgie. De asemenea, în cadrul congresului, s-au efectuat demonstrații “live” în domeniul “Chirurgiei spinale”, folosindu-se aparatură modernă și complexă – Sistemul O-ARM 2.

Eforturile făcute de echipa managerială a Spitalului Clinic de Urgență “Prof. Dr. N. Oblu”, condusă de șef lucrări dr. Lucian Eva, reprezintă o contribuție majoră la transformarea acestuia într-un adevarat Centru de Neuroexcelență, atât prin implementarea de aparatură extrem de complexă și modernă, cât și prin deschiderea posibilităților operatorii și științifice pentru tinerii neurochirurgi.

Prof. Dr. Nicolae Ianovici a reușit adunarea într-un volum de excepție a tuturor elementelor științifice și istorice evolutive ale spitalului de neurochirurgie, dar și a principalelor somități din acest domeniu, care au participat la ridicarea constantă a centrului de neurochirurgie Iași.

Sesiuni științifice de interes major au fost de asemenea reprezentate de Masa Rotundă Cercetarea în Neuroștiințe în Centrul Universitar Iași, Cursul Național de Oftalmologie Clinică, Simpozion & Workshop Asistenți Medicali, Masă Rotundă Neurologie – Terapie Neurointervențională.

În domeniul neurologiei, prof. dr. Liviu Pendefunda a dezvoltat pe larg datele unor patologii neurologice cu achiziții recente pentru accidentul vascular-cerebral. În domeniul oftalmologiei, a fost prezentă în cadrul lucrărilor echipa formată din prof. dr. Dănuț Costin, prof. dr. Călin Tătaru, prof. dr. Mircea Filip, prof. dr. Speranța Schmitzer și prof. dr. Cătălina Corbu. La manifestarea științifică au fost prezenți peste 300 de specialiști, cărora li s-au alăturat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, manageri de instituţii publice şi private din domeniul medical, reprezentanţi ai autorităţilor de sănătate la nivel local şi reprezentanţi ai asociaţiilor medicale interne şi invitaţi de seamă din ţară.

În concluzie, Centrul Universitar Iași, prin Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. Nicolae Oblu” are o poziție remarcabilă în domeniul neuroștiințelor, pe de o parte prin coagularea celor trei specialități majore (neurochirurgie, neurologie și oftalmologie), cât și prin eforturile continue de dotare cu cele mai complexe aparate de imagistică și operatorii la nivel european. Cu ocazia Conferinței de Neuroștiințe s-a promovat și deschiderea noului Centru de Neuroexcelență din Iași, adaptat la cerințele moderne, actuale.

Dr. Andreea-Anamaria Idu, Medic rezident neurochirurg, Spitalul Universitar de Urgență București, Doctorand, UMF „Carol Davila”

Prof. univ. dr. Alexandru-Vlad Ciurea, Spitalul Clinic Sanador, Doctor în medicină, MSc., Dr. h. c. Mult.

Articolul a fost preluat de pe site-ul: http://www.politicidesanatate.ro/trecut-prezent-si-viitor-in-neurostiinte-in-anul-centenar-2018/