Activitatea profesorului Vlad Alexandru Ciurea depășește jumătate de secol. Zece ani a fost directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile. Asăzi vorbește despre aproape 23.000 de operații pe creier.
Pentru o reformă fără „victime colaterale”

Creșterea salariilor medicilor din sistemul public de sănătate este un pas mare înainte pentru intrarea acestui sistem în acea „normalitate europeană” pe care o dorim cu toții.
Nimeni, oricât ar fi de rău-intenționat sau oricâtă persuasiune ar folosi în a demonstra contrariul, nu poate contrazice această realitate. Dar aplicarea noii legislații din domeniul salarizării s-a dovedit a fi, pentru o parte a personalului angajat în sistem, incompletă și chiar nedreaptă: unii angajați au încasat în luna martie mai puțini bani decât în luna precedentă. Pe bună dreptate, aceștia s-au revoltat și chiar și-au manifestat public nemulțumirea.
Problema principală a fost cea a sporurilor pentru munca prestată. Legislația care a condus la creșterea salarială a dus și la modificarea limitelor sporurilor, iar algoritmul rezultat a diminuat veniturile unei părți a personalului. Ca să mă folosesc de un exemplu public, la Spitalul Județean Constanța, din 2.000 de angajați, 66 au avut veniturile diminuate. Este vorba de scăderea -sporurilor pentru angajații de la morga spitalului! Poate părea puțin, dar regulile care au dus la creșteri salariale trebuie aplicate tuturor. Din acest motiv, la nivelu Guvernului au avut loc o serie de întâlniri ale premierului și miniștrilor Sănătății și Finanțelor cu managerii de spitale. Rezolvarea corectă a acestor erori se impune cu prioritate. Nerezolvarea ar însemna că reforma din zona salarizării nu este completă. Este, până la urmă, o chestiune de principiu.
Rămânând la nivel de principiu, se cuvine consemnată o altă dimensiune a acestor schimbări din domeniul sănătății: creșterea răspunderii pentru buna funcționare a sistemului pe repere descentralizate. Mai concret, crește responsabilitatea managerilor de spital – lucru care va face ca „filtrarea” acestora să se facă doar pe criterii de competență -, dar și a ordonatorilor de credite. Spitalele, de exemplu, au o relativă dublă subordonare: din punct de vedere administrativ, țin de consiliile locale sau județene, iar din perspectivă profesională (medicală) – de Ministerul Sănătății. Schimbarea de paradigmă propusă și susținută inclusiv de legislația din domeniul salarizării conduce, practic, spre o descentralizare reală a sistemului. Și, cum spuneam, descentralizarea presupune asumări responsabile la fiecare nivel cu reducerea posibilității de pasare a răspunderii.
Mi-e greu să spun în acest moment că Ministerul Sănătății sau Guvernul este responsabil pentru erorile de la Spitalul Județean Constanța sau Spitalul de Psihiatrie din Vulcan sau dacă rezolvarea problemei nu ține mai degrabă de competența managementului sau al ordonatorilor de credite care gestionează unitățile medicale. Sper în cât mai grabnica reparație a situației – atât la nivelul veniturilor angajaților nedreptățiți, cât și la nivelul funcționării corecte a sistemului. Faptul că managerii de unități medicale se străduiesc să clarifice aceste lucruri la nivel de Guvern este de bun augur. Sper ca diriguitorii de la nivel înalt să aibă înțelepciunea să soluționeze cererile celor care au avut de suferit și să evităm o situație paradoxală: un protest general al unui organism în mare parte corect tratat din perspectiva salarizării!
Rămânând în continuare la nivel de principiu și plecând de la două repere importante – faptul că profesiunea de medic este una liberală și faptul că cea mai mare parte a unităților medicale sunt publice –, cred că cel mai important lucru este să decidem, în cadrul acestui nesfârșit proces de reformă, ce model de sistem de sănătate ne dorim. Vrem să ne îndreptăm spre modelul nord-american? Atunci să privatizăm întreg sistemul – și spitalele, dar și Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate. Au existat astfel de gânduri în urmă cu aproximativ zece ani. Să nu uităm că sumele adunate de CNAS sunt constante și în creștere, deci o continuă ispită pentru acele companii care vizau privatizarea CNAS. Sau chiar și a SMURD-ului. Din fericire, sistemul românesc, cu toate viciile sale, este european. În Europa, sănătatea poate determina busi-ness-uri private, dar este o responsabilitate preponderent publică. Această realitate îi poate face pe cei care nu știu (sau au alte interese decât interesul public) să nu citească realitatea în mod corect.
Practic, eficientizarea sistemului de sănătate românesc – inclusiv finanțarea sa – este de datoria statului. Dar responsabilitatea bunei funcționări a acestuia ține de management, iar calitatea managementului ține de recrutarea pe criterii de competență. Înainte de toate, însă, principiul pe care construiești trebuie să fie perfect sănătos. Astfel, algoritmii de implementare nu pot să dea erori.
Neurochirurgul Alexandru Ciurea, adevăruri despre cancer: „Stresul cronic poate să producă o tumoră”
Unul dintre cei mai mari neurochirurgi ai României vorbeşte despre cauzele cancerului! Celebrul medic Alexandru Ciurea ne avertizează! Cum ne îmbolnăvim singuri şi cum ne putem vindeca, dacă ţinem cont de câteva reguli foarte simple!
Feudalism în sistemul public de sănătate
Prof. Univ. Dr. MSc Alexandru Vlad Ciurea, Spitalul Sanador Bucuresti Clinica de Neurochir
Dr. PhD. Aurel Mohan Spitalul Judetean Bihor, Clinica de Neurochir
Exclusivitatea asupra resurselor
Spațiile, aparatura, materialele sunt numai ale șefului (și integral la dispoziția acestuia). Când el nu este prezent, resursele sunt interzise altora. Accesul altora la resursele „sale” este interzis. În chirurgie se lucrează cu un ansamblu de aparate. Este nevoie de dotări tehnice speciale, săli de operații echipate corespunzător. Chiar și spațiile pot fi dedicate șefului. Se ajunge la sintagme ca „sala șefului” sau „aparatul șefului”. Când șeful pleacă în concediu, sala de operații se închide! La fel și accesul la materiale. Cât timp șeful este plecat din clinică, ceilalți medici operează numai cazurile simple sau pentru care există avizul șefului. De-abia când șeful revine, clinica se umple și începe activitatea, ca după renovarea generală a spitalului.
Exclusivitatea asupra pacienților
Pacienții sunt ai șefului și nu te poți atinge de ei, chiar dacă situația lor se agravează. Exclusivitatea asupra pacientului poate duce chiar la malpraxis.
Exclusivitatea asupra domeniilor de activitate
Ce ne rămâne de făcut?
Starea de feudalitate nu se rezumă, desigur, doar la situațiile de mai sus. În clinicile de stat, unele riscuri sunt create de regulile personale impuse de unii medici, de conflictele dintre medici, majoritatea unidirecționale (X nu agreează pe Y). Dar bătălia împotriva acestui mod de organizare și funcționare a sistemului medical este grea și complicată. Managerii din sistem, politicienii care conduc Ministerul Sănătății sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau parlamentarii medici ies ei înșiși cu greutate din „zona de confort”. Este complicat să tai în carne vie, este mai ușor să sesizezi presa sau să te lamentezi pe canalele de socializare de pe internet. Este, de asemenea, important de știut că sunt foarte mulți bani în sistem și, prin urmare, foarte multe interese. Și, nu în ultimul rând, sistemul de sănătate este parte a statului român. Dacă statul însuși are probleme în a se reforma, sistemul de sănătate va ajunge la reformă cu și mai mare dificultate.
Articolul este aparut pe site-ul Viata Medicala: http://www.viata-medicala.ro/Feudalism-in-sistemul-public-de-s%C4%83n%C4%83tate.html*articleID_14237-dArt.html
Celebrul specialist, uimit de cazul medicului mort și înviat. Neurochirurgul Vlad Ciurea, mărturie incredibilă
publicat VINERI, 09 MARTIE 2018 14:31
http://a1.ro/video/antenastars/star-news/celebrul-specialist-uimit-de-cazul-medicului-mort-si-inviat-neurochirurgul-vlad-ciurea-marturie-incredibila-id741125.html
RENUMITUL MEDIC NEUROCHIRURG ALEXANDRU VLAD CIUREA A FOST LA BRAILA
• sâmbătă, 24 februarie, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, o somitate mondială în domeniul neurochirurgiei, a lansat la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” cartea “Călătorii în centrul gândirii”
Sâmbătă, 24 februarie, Sala “Fănuş Neagu” a Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” Brăila a fost neîncăpătoare pentru toţi cei care şi-au dorit să-l cunoască pe prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, o somitate mondială în domeniul neurochirurgiei, în public fiind prezente numeroase cadre medicale.
Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea a intervenit cu succes în peste 23.000 de cazuri, a publicat 34 de cărţi despre neurochirurgie, este co-autor în 21 de tratate şi monografii neurochirurgicale şi neurologice, a scris peste 180 de articole ştiinţifice tipărite în publicaţii medicale. Activează în numeroase asociaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi a primit numeroase premii şi distincţii pentru activitatea ştiinţifică şi publicistică.
Volumul “Călătorii în centrul gândirii” apărut la Editura Minerva, în 2016, este o carte-interviu în care jurnalistul Tudor Artene a relatat aspecte din viaţa şi profesia renumitului medic neurochirurg. Este o carte în care cititorul găseşte numeroase dezvăluiri despre copilărie, despre şcoală şi facultate, despre valorile în care a fost educat Alexandru Vlad Ciurea. Sunt relatate poveşti de viaţă, suferinţă şi vindecare spuse de pacienţi, precum şi opiniile autorului despre politică şi situaţia neurochirurgiei româneşti.
Invitaţi să prezinte cartea au fost: dr. Delia Râşnoveanu – manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, prof. Mihai Dănuţ şi prof. dr. Viorel Coman. În deschiderea evenimentului a vorbit Francisk Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, iar prezentarea a fost moderată de dr. Claudiu Eduard Brăileanu, şef serviciu în cadrul instituţiei gazdă.


Articolul a aparut in ziarul “Obiectiv Vocea Brailei”, textul se gaseste online pe pagina ziarului: http://obiectivbr.ro/content/renumitul-medic-neurochirurg-alexandru-vlad-ciurea-fost-la-br%C4%83ila